Carti PDF online gratis: ,,Ce îngroapă pisica- Ion Marinescu,,
Cărți de citit online gratis, cărți directe de la autor- Ce îngroapă pisica- Ion Marinescu
— Iar pisica? exclamă ea. — Credeam că v-a lămurit tati ieri.
— Ne cerem scuze pentru deranj, încep eu. — De data asta nu mai e vorba de pisică. Am dori să vorbim cu tatăl dumneavoastră dacă se poate?
— Cu tati? se miră strâmtorata.
— Domnul Robert? zic. — Parcă așa se numește, nu?
— Da, dar nu văd…
— Sper că e acasă, o întrerup eu.
Scena de ieri cu întoarcerea de nouăzeci de grade, se petrece iarăși, fapt ce lui MaTavi îi zbură un al doilea fluierat, lui Pisoare un oftat aproape vânat, iar mie o privire nu tocmai ortodoxă.
— Tati! striga ea.
Același “Cei?” se aude din interior.
— Te caută polițistul ăla de ieri, mai zice duduița făcând încă nouăzeci de grade rotație stânga, oferindu-ne astfel un peisaj dulce în formă de nectarină.
Un cuvânt ce sigur nu se găsește în DEX la litera F, nici măcar la neologisme, scapă din interiorul apartamentului, urmat imediat de un:
— Spune-le să aștepte. Vin imediat.
Nu cred că mai are rost să o luam iarăși de la capăt cu descrierea domnului Surdănoiu. Vă spun doar atât; același om, aceleași tatuaje, aceiași chiloți și aceiași mână.
Singura diferență e că ieri mângâia un petec de fustiță iar astăzi un colant de piersică.
Al treilea fluierat scăpă printre balele lui MaTavi.
Cât despre Pisoare… acesta e vânat și cu privirile împrăștiate pe podea, încercând disperat să se debaraseze de emoțiile ce îi deranjează pantalonii.
— Dacă doriți din nou să îmi puneți întrebări în legătură cu nenorocita aia de pisică să știți că vă osteniți de pomană. Nu mai am nimic de spus. Tot ce am avut de spus am spus ieri așa că…
Am înțeles imediat că prin aceste cuvinte domnul Tatuat încearcă, într-un mod cât se poate de plăcut, să ne zboare din ușă.
— Nu domnule Surdănoiu... încep eu.
— Robert, mă întrerupse Chiloțarul. — Vă rog să-mi spuneți Robert.
— … de data asta nu mai e vorba de pisică, încerc eu să ignor întreruperea.
— Ce bine! mă face netezitorul de materiale bombate și apetisante, să dau ochii peste cap, de iritare.
— De data asta am venit, împreună cu cei doi colegi ai mei (pe care îi prezint degrabă, temându-mă ca nu cumva să fiu întrerupt din nou), pentru a vă pune câteva întrebări legate de acel cerșetor căruia ia-ți dat pisica.
— Dar eu nu știu nimic despre omul ăla. Atunci a fost prima și ultima dată când l-am văzut.