Fete de treabă este romanul de debut (în ficțiunea pentru adulți) al autoarei Laurie Elizabeth Flynn. Și am cam resimțit asta pe parcursul lecturii. Sau poate doar nu am ales eu povestea la momentul potrivit. Bine, unii ar spune că am citit cam multe romane thriller pentru a mai fi surprinsă ușor. Dar pot aprecia scriitura, subiectul, amprenta personală. Autoarea a reușit să îmi ofere o lectură destul de interesantă, dar am așteptat tot timpul ceva mai mult. Dacă a dorit să atingă și partea psihologică, autoarea nu prea a reușit. A dorit să exploreze cam multe subiecte și a reușit doar să le trateze cu superficialitate. Și asta a scăzut considerabil nota mea de la final.

Romanul Fete de treabă ne arată o altă față a fetelor rele, fete obișnuite să obțină tot ceea ce își doresc, indiferent de preț. Dar când toate reflectoarele se sting, cine sunt cu adevărat fetele rele?

Fete de treabă

Fete de treabă – cine suntem cu adevărat?

Oricât de departe ar ajunge și oricât de mult ar încerca, nici măcar fetele rele nu pot împiedica secretele să iasă la suprafață. Cum se vor raporta femeile mature la acțiunile adolescentelor de altă dată? Din ce traume se năștea nevoia lor constantă de atenție? Erau capabile de crimă sau jocurile plăcerii erau punctele lor forte? Aceste întrebări rămân punctele centrale ale poveștii. În jurul lor se construiește întregul fir narativ și, pentru mine, povestea avea nevoie de un pic mai multă greutate, fie pe partea psihologică, fie pe partea de thriller.

„Fete de treabă este pervers, convingător și atât de întunecat! Această poveste răvășitoare despre prietenele pe care le păstrăm – și cele la care renunțăm – este surprinzătoare în cel mai bun sens posibil. Prima carte de ficțiune pentru adulți scrisă de Laurie Elizabeth Flynn mă face să mă întreb cu ce va veni data viitoare.“ Samantha Downing

Ruptura dintre adolescent și matur

Avem momente pe care le dorim șterse, episoade pentru care ne-am dori butoane de skip. Tranziția de la adolescent la om matur nu este una ușoară. Reproșurile și regretele încep să se strecoare tot mai des în vocabular și în suflet. Și trecutul își cere tributul, mai devreme sau mai târziu. Alegerile și acțiunile încep să se răsfrângă asupra noastră și viața riscă să ni se prăbușească din temelii.

Ambrosia Wellington are nevoie ca trecutul ei să rămână bine ferecat în sertarele pe care învățase să le țină închise. Ambrosia din prezent era o femeie sigură pe ea, căsătorită și liniștită. Asta era ea cu adevărat sau învățase să se construiască așa pentru a nu atrage atenția asupra ei? Învățase ceva din adolescență sau dorea doar să fie departe de centrul atenției?

„Iubiții sunt modul prin care universul ne ține din scurt, spuse. Altfel, suntem prea periculoase.”

Ambrosia, pe vremea când era adolescentă, se construise din așteptări, din teamă, din dorința de a fi acceptată. Sau voia doar să șocheze? Se amăgea singură cu ideea că putea controla totul și iubea ideea de falsă putere care deriva din micile jocuri ale plăcerii. Nu am putut să o condamn. Găsise „planta mamă” în umbra căreia putea să crească. Nu știu de ce, dar Ambrosia mi-a dat impresia că se teme să fie remarcată, deși acțiunile ei strigau după atenție și lumini orbitoare. Să fie o nevoie mascată de dragoste și protecție? Să fie doar o victimă a așteptărilor pe care alții le au de la ea?

O crimă rămasă nepedepsită?

„Ador felul în care mi se reflectă imaginea în ochii lui. Căsnicia cu Adrian era ca și când aș privi într-o oglindă constant măgulitoare.

Mă vede ca persoana care vreau să fiu. Îmi doresc să o pot vedea și eu pe acea fată la fel de clar.”

„Trebuie să vii. Trebuie să vorbim despre ce am făcut în noaptea aia.” Aparent, acesta poate fi un mesaj nevinovat. Putea fi vorba despre o noapte nebună sau despre niște secrete banale. Dar nu poate fi nevinovat atunci când sunt implicate Amb și Sully, fetele rele ale colegiului Wesleyan.

Plasată în două spații temporale, povestea din Fete de treabă este ca o expunere în oglindă a celor două prietene. Cum ar putea să creadă cineva că Amb cea serioasă fusese cândva o petrecăreață notorie, gata oricând să petreacă o noapte cu un băiat necunoscut? Ea se schimbase, trecutul o obligase să facă asta, dar Sully?

Amb credea că putea frâna la timp acest tren al trecutului. Venea spre ea amenințător și cu viteză, dar dacă ștergea email-urile și arunca invitațiile la reuniunea de zece ani, ar fi putut să uite din nou. Nu-i așa? Ar fi putut să îl oprească la timp. Numai că, Adrian – soțul ei – se arată foarte încântat de micuța petrecere și de posibilitatea de a afla mai multe despre tânara Amb. Dar acolo, în colegiul care i-a schimbat pentru totdeauna viața, nu erau doar prieteni și amintiri frumoase. Existau și multe fantome pe holuri și multe secrete care ar trebui să rămână îngropate în uitare. Amb știe că nimic nu va mai fi la fel… Nu după acea confruntare, nu acolo…

Fete de treabă – despre trecut și răzbunare

Fete de treabă ar fi fost și mai bun dacă ar fi avut alt final. Părerea mea este că autoarea ar fi putut găsi o altă variantă pentru deznodământ. Sau măcar ar fi trebuit să îl construiască un pic mai solid, mai credibil. Mi s-a părut doar o dorință continuă de a șoca. Poate este prematur să am atât de multe așteptări de la ea, dar a mai scris (chiar dacă romane pentru adolescenți) și aș fi preferat o abordare mai serioasă, mai rece.

Recomandăm: Suzanne Enoch - Flirtând cu pericolul .PDF

Recomandăm: Kenichi Yamamoto- Enigma Rikyu .PDF

2 0