" alt="William Carlsen- Jungla de piatră .PDF" title="William Carlsen- Jungla de piatră .PDF">
-
📖😍View All Books By🔝:
Carti PDF online gratis: ,,William Carlsen- Jungla de piatră .PDF,,
Cărți și recenzii de cărți online gratis William Carlsen- Jungla de piatră .PDF
Extraordinara călătorie a lui John L. Stephens și Frederick Catherwood și descoperirea civilizației pierdute a mayașilor Pentru Kathleen O’Shea
Introducere
Pe când traversam cel mai mare dintre lacurile Guatemalei, apropiindu-mă de satul Izabal, îmi era aproape imposibil să-mi imaginez că acest amalgam de clădiri din cărămidă și colibe răsfirate fusese cândva principala poartă de acces în America Centrală a secolului al XIX-lea. Garnizoana fortificată ce veghease de pe coama dealului era acum o grămadă de pietre, piața principală – un teren de fotbal bătătorit, iar mormintele și plăcile funerare din cimitirul portului erau îngropate sub buruieni. Venisem în acest sat ca să văd cu ochii mei locul unde, în 1839, au debarcat doi bărbați care aveau să schimbe pentru totdeauna istoria omenirii așa cum o știam. Din anumite puncte de vedere, John Lloyd Stephens și Frederick Catherwood erau nepotriviți – un cuplu improbabil pentru o călătorie atât de revoluționară. Cel dintâi era un avocat roșcat, bărbos și sociabil din New York. Celălalt, un englez scump la vorbă, bărbierit perfect, arhitect și om de afaceri. Însă călătoriile lor anterioare, întreprinse separat, printre ruinele străvechi ale Greciei, Palestinei și Egiptului îi pregătiseră pentru incursiunea arheologică ieșită din comun în care urmau să pornească. Abilitățile lor strălucite și perfect complementare – Stephens se pricepea la scris, iar Catherwood la desen – îi făceau să fie candidații ideali care să consemneze și să dea un rost lucrurilor pe care aveau să le descopere. Alesesem pentru călătorie aceeași săptămână a anului în care descinseseră și ei acolo, cu 170 de ani în urmă. Era aproape de sfârșitul anotimpului ploios și simțeam că îmi pierd vlaga în acea căldură apăsătoare, sufocantă, pe care o descriseseră și cei doi. Deși Izabal rămăsese cu mult în urma vremurilor – principalul port al Guatemalei la Marea Caraibilor se afla acum la 160 de kilometri mai la nord-est –, peisajul nu se schimbase. Crestele muntoase ce slujiseră drept fortificație așezării rămâneau o barieră către interior, pantele lor îmbibate de apa ploilor fiind încă învăluite de o junglă deasă. Localnicii, majoritatea locuind în colibe cu acoperișuri făcute din frunze de palmier, trăiau în continuare aproape de natură, așa cum o făcuseră de generații, hrănindu-se cu peștii din lac și practicând o agricultură tropicală de subzistență. Stephens și Catherwood aveau să mă poarte într-o cursă de 2400 de kilometri prin munții și junglele din Guatemala, Honduras și Mexic.
Pe unde ei călătoriseră pe spinările catârilor, eu i-am urmat folosind propria fiară primitivă: o Toyota Corolla albastră din 1985, fără radio și aer condiționat. Pe când ei se plânseseră de problemele cu catârgii și își făcuseră griji pentru sănătatea animalelor, eu, în schimb, conducând singur pe drumuri de pietriș sau noroi, pline de șanțuri, care mă zgâlțâiau până în măduva oaselor, aveam să-mi imaginez o echipă de muncitori japonezi pe linia de producție strângând șuruburile Toyotei mele cu 20 de ani în urmă, rugându-mă să fi făcut o treabă bună. Cu toate asemănările, în linii mari, dintre călătoriile noastre prin America Centrală, eu sosisem în Izabal într-o lume deja schimbată ca urmare a descoperirilor lui Stephens și Catherwood. Cei doi bărbați își croiseră drum printre cele mai întortocheate jungle, adesea doar ca să descopere grămezi misterioase de pietre cioplite și construcții de nepătruns, structuri parcă abia începute. Eu, pe de altă parte, aveam să ajung la niște situri arheologice complet excavate și restaurate, pline de piramide, temple și palate magnifice, ale căror artă și hieroglife dezvăluie o civilizație extraordinar de sofisticată și de complexă. Chiar dacă știam ce mă mânase în această călătorie – dorința copleșitoare de a afla cine au fost acești doi bărbați și cum au supraviețuit în ciuda sorților potrivnici nu înțelesesem încă setea nestăvilită care îi determinase să se aventureze în această misiune nebunească și plină de pericole. Nu înțelesesem nici lumea pe care au adus-o cu ei la întoarcerea din călătorie, pe care o purtau în mințile lor. La momentul revenirii lor, Originea speciilor a lui Charles Darwin mai avea încă douăzeci de ani până la publicare. În Occident, Biblia încă era un reper important în materie de istorie, iar majoritatea creștinilor credeau că lumea întreagă data de mai puțin de 6000 de ani. Băștinașii descoperiți în „Lumea Nouă” de Columb și de succesorii lui europeni erau considerați niște brute sălbatice: triburi mici și răzlețite de amerindieni care abia dacă îi smulgeau pământului cele necesare traiului, idolatri care făceau sacrificii umane în vârful unor grămezi de pietre. După 1839, această viziune unanim acceptată asupra lumii, ideea că Americile fuseseră dintotdeauna un pământ ocupat de oameni primitivi și inferiori, avea să se schimbe pentru totdeauna. La fel și ipoteza că scrisul, matematica, astronomia, arta, arhitectura monumentală – civilizația însăși – nu erau posibile decât prin așa-zisa „răspândire” dintr-un colț al „Lumii Vechi” într-altul și dinspre civilizata „Lume Veche” către barbara „Lume Nouă”.
Călătoria istorică a lui Stephens și Catherwood a schimbat în mod radical felul în care percepem evoluția omenirii. Datorită lor a fost posibil să înțelegem civilizația ca pe o trăsătură inerentă a progresului cultural, codată poate în genele noastre, o caracteristică ce permite societăților avansate să se dezvolte dintr- unele primitive, în mod organic, separat și fără contact; cum a fost cazul Americii Centrale și al emisferei vestice, izolate de restul lumii pentru mai bine de 15.000 de ani. La fel ca străvechile civilizații din Lumea Veche, și acestea s-au prăbușit, lăsând în urmă numai rămășițele splendorii lor de odinioară. Stephens și Catherwood s-au avântat într-o regiune zguduită de războiul civil. Au îndurat accese de febră tropicală, pericole iminente și dificultăți fizice, dar au reușit să publice două cărți bestseller – cele dintâi lucrări de arheologie americană, atât de minunat scrise și de splendid ilustrate, încât sunt tipărite și astăzi. În 1839 au descoperit rămășițele unei civilizații care urma să fie cunoscută drept „civilizația mayașă”. Nu numai că au descoperit-o, ci au și descifrat-o, ajungând la concluzii care sfidau normele intelectuale ale vremii lor, dând startul unui secol și jumătate de săpături și cercetări care continuă până în zilele noastre.
După publicarea cărților, misterioasele ruine de piatră din America Centrală, rețeaua vastă și complicată de drumuri a incașilor din America de Sud, împreună cu monumentele și templele aztecilor nu mai puteau fi considerate vestigiile Triburilor Pierdute ale lui Israel, ale vechilor fenicieni sau ale supraviețuitorilor Atlantidei dispărute. Au fost privite ca având origine exclusiv indigenă, fiind produsul imaginației, inteligenței și creativității amerindienilor. Jungla de piatră povestește despre călătoria extrem de intensă care a condus la aceste descoperiri și despre cei doi bărbați extraordinari care au întreprins-o. Cartea împletește biografiile lor prea puțin cunoscute cu povestea expediției și cu realizările lor ulterioare, mai importante. Stephens va întrece de două ori eforturile Imperiului Britanic, iar succesul lui va deveni chiar personificarea spiritului Americii aflate în ascensiune în secolul al XIX-lea. Lucrarea de față este cea dintâi care pune laolaltă istoria explorărilor anterioare, contextul descoperirilor celor doi și brusca și neașteptata lor întrecere cu britanicii pentru a fi primii care să înfățișeze lumii arta și minunile arhitecturale mayașe. Ilustrațiile lui Catherwood, desenate „la fața locului”, sunt primele reprezentări precise și surprinzător de amănunțite ale acestei lumi pierdute, dintr-o vreme ce precede fotografia.
Chiar și în epoca de aur a explorărilor, ce avea să scoată mai târziu la iveală izvoarele Nilului în Africa Centrală și Machu Picchu în Peru și să trimită expediții la poli, Stephens și Catherwood au ocupat un loc aparte. Sunt recunoscuți de arheologii de astăzi ca pionieri ai studiilor mayașe, însă realizările lor înseamnă mult mai mult. La fel ca Darwin mai târziu, ei au spulberat interpretările dogmatice ale trecutului și au contribuit la punerea bazelor noii științe a arheologiei. Au surprins caracterul idilic, misterul și încântarea descoperirilor cu o însuflețire și un zel care au inspirat și alți exploratori. Totodată, cei doi au deschis lumii calea către bogăția artistică și culturală a vechilor civilizații amerindiene, ale căror vestigii copleșesc imaginația, atrag milioane de vizitatori în fiecare an și care încă mai au multe să ne învețe.
Recomandăm: Екатерина Довлатова "Мужчинам не просто".
Recomandăm: Our Way By T.L. Swan .PDF
CItește și descarcă ,,William Carlsen- Jungla de piatră .PDF,,
Rezumat la carte: ,,William Carlsen- Jungla de piatră .PDF,,
Citește deasemenea Doar top selecții cărți avem:
P.S. Te mai iubesc si acum Jenny Han .PDF
- Cărți romantice
Goală în moarte de Nora Roberts and J.D. Robb carte .PDF
- Detectivi/ Thriller-e
Ken Follett - Codul zero .PDF
- Detectivi/ Thriller-e
Imogen Robertson - Iarnă la Paris .PDF
- Cărți romantice
