Arnie Cunningham, un licean ca oricare altul, se îndrăgostește la prima vedere de o mașină Plymouth Fury din 1958, pe care fostul ei proprietar a poreclit-o Christine. Roșie ca flăcările iadului și veche de douăzeci de ani, aceasta ruginește, abandonată pe o peluză, iar adolescentul hotărăște să o repare, ajutat și de prietenul lui cel mai bun, Dennis Guilder.

Arnie nu e nici pe departe popular și nu-și dorește neapărat un automobil, dar apariția lui Christine îl schimbă radical: devine, dintr-odată, mult mai sigur pe sine, mai bătăios, începe să iasă cu Leigh, cea mai frumoasă fată din liceu, în timp ce terifianta mașină pune stăpânire pe viața lui. Dennis și Leigh își dau seama că nu îl pot elibera pe Arnie din mrejele lui Christine decât dacă îi dezvăluie trecutul sângeros al acesteia.

Fragment

Bănuiesc că aţi putea să consideraţi aceasta ca fiind povestea unui triunghi de îndrăgostiţi – Arnie Cunningham, Leigh Cabot şi, bineînţeles, Christine. Dar, doresc să înţelegeţi că prima a fost Christine. Ea a fost prima dragoste a lui Arnie şi, în timp ce nu îndrăznesc să afirm cu certitudine (oricum, nu de la înălţimea îndoielnicelor culmi de înţelepciune pe care le-am atins în cei douăzeci şi doi de ani ai mei), eu cred că a fost singura lui iubire adevărată. beci, denumesc o tragedie ceea ce s-a întâmplat. Am crescut împreună cu Arnie în acelaşi cartier, am mers amândoi la Şcoala primară Owen Andrews şi la Gimnaziul Darby, apoi la Liceul Libertyville. Bănuiesc că acesta a fost motivul pentru care Arnie nu a fost total înfrânt în timpul liceului. Eu eram un tip important acolo – mda, ştiu că asta nu înseamnă mare brânză; la cinci ani după ce ai absolvit nu te mai cinsteşte nimeni cu o bere pentru că ai fost căpitanul echipei de football, baseball şi înotător în Liga All-Conference –, dar pentru că am fost, cel puţin Arnie nu a fost ucis. A suferit foarte multe abuzuri, dar nu a fost omorât.

2 0